despre timp si alte reflectii in lumina reflectoarelor

timpul parca facuse o elipsa...si eu, in loc sa ma gandesc la altceva...ma gandeam cum timpul era de partea mea. da...in
sfarsit el tinea cu mine...si parca o clipa mi-a dat prilejul sa ma vad din exterior...si in loc sa ma sperii, am fost mandra...
da, mandra de mine, era atat de frumos si parca eram deasupra tuturor. ma simteam invingatoare. si totusi, frica nu disparuse...
frica de a ma incurca, frica de a ma fastaci, frica de a uita, frica de a nu putea rosti cuvintele, frica de a mi se usca gura
pe nesimtite, frica de a ma lasa vocea. dar frica era acum ca un ecou abea auzit...un ecou pierdut in departare.
nu mai aveam cum sa uit, cuvintele mi se lipisera de creier si miscarile mi se intiparisera pe retina.
emotiile disparusera dupa primele cuvinte.
eram capabila sa imi simt fiecare muschi al fetei, fiecare tresarire a corpului, fiecare incruntare. si ce era mai bine, era
ca eram capabila, de data aceasta, pentru prima data, sa le controlez deplin.
lacrimi nu am avut, dar am simtit iubire. iubire pentru scena, pentru cuvinte, pentru rol, pentru mine...si pentru el. am simtit
tristete, tristete adevarata...pentru moarte, pentru inocenta, pentru despartire, pentru ceea ce a fost si nu va mai fi. i-am
simtit buzele lipite de ale mele, dar de data aceasta mult mai intens...si-mi soptise incet, parca cu tot trupul: "multumesc..."
atunci timpul parca s-a oprit. s-a oprit pentru cateva secunde si am simtit din nou prin cate am trecut. eu, el, noi cu toata
povestea aceasta. ne-a legat putin, nu zic nu. oricum nu vom uita experienta. dar inimile noastre bat doar pe scena. sabia cade,
zgomotul se aude, timpul se pune din nou in miscare, incet...incet...si apoi tot mai repede... " Adio, Perdican ", adio, viata.
adio, surioara. adio, poveste. intuneric.
aplauze venite din inima, timpul isi revine acum pentru totdeauna, accelerand, gonind din nou, neavand rabdare cu noi. nu sunt multi,
dar sunt sinceri. ei au inteles, si i-am facut sa uite totul pentru " un timp ". mai putin timp pentru ei decat pentru mine.
pentru mine timpul nu s-a mai masurat in timpi.
multumesc, timpule, ca ai avut rabdare cu mine. te urasc. te detest. te invinuiesc. te rog, fii alaturi de mine.