peste cateva ore voi porni din nou. voi porni intr-una din calatoriile vietii mele. este ultimul meu an de Grenoble, desi mi-as dori din suflet sa nu fi fost. tot ce stiu este ca datorita piesei cu care vom merge acolo, acest ultim an va merita din plin pentru mine. cineva a avut incredere oarba in mine sa imi acorde rolul principal...sincer, ii multumesc din suflet lui PapaDidi pentru acest lucru. mi-l doream enorm de mult, dar nu stiam daca il merit cu adevarat. inca nu stiu sigur daca fac o treaba buna...tot ce stiu este ca incerc sa imi dau sufletul pe scena, totodata incercand si sa las ceva in urma mea.
nu m-am bucurat de acest rol doar pentru a iesi in evidenta...ceea ce imi doresc eu defapt este ca lumea sa inteleaga mesajul pe care incercam sa il transmitem. lumea trebuie sa inteleaga ca nu are dreptul sa se joace cu sentimentele oamenilor. lumea trebuie sa inteleaga ca nu doar ei insisi conteaza. lumea trebuie sa inteleaga ca in timp ce fiecare se gandeste la binele propriu, neglijeaza binele altuia. lumea trebuie sa inteleaga ca nu se poate calca peste cadavre pentru a obtine un anume "ceva". lumea trebuie sa inteleaga ca fiecare din noi este fragil si fiecare sufera in felul sau ( asa ca de ce sa ne dam motive sa o facem ? ).
aplauzele calduroase primite si lacrimile fierbinti de pe obrajii publicului pe care l-am avut in sala in zilele de 29 si 30 iunie mi-au demonstrat ca exista totusi oameni sensibili la acest mesaj, exista oameni care constientizeaza si gasesc in ei farama aceea de bunatate, de regret, de umanitate.
sunt intr-un fel mandra de mine cand ma gandesc ca am putut si voi putea sa ii fac pe oameni sa se uite inauntrul lor macar pentru o singura ora din viata lor.
le multumesc si colegilor mei de trupa pentru ca au avut rabdare cu mine. ei nu mai sunt "colegi de trupa", ci sunt o familie...caci am ajuns sa tin la ei enorm si o parte din mine va ramane mereu cu ei, indiferent pe ce drumuri o vom apuca fiecare.
acestea sunt ganduri scrise la 2 noaptea...ganduri aleatori, dar ganduri venite din suflet.
(lipsa paragraf)
o parte din gandurile mele au ramas aici, pe aceasta pagina amarata de blog. acum e timpul sa apuc putin somn. multumesc celor care au citit. nu e tot ce vroiam sa spun, e doar o mica parte, dar aceasta mica parte tinea neaparat sa apara aici.
